Lupta pentru inovaţie în domeniul cardiovascular în Europa

Download PDF

European Heart Journal, publicat în 6 iulie 2013


Michel Komajda1*, Andrew Coats2, Martin R. Cowie3, Neville Jackson4, Anders Svensson5, and Panagiotis Vardas1, Masa rotundă pentru domeniul cardiovascular (MRDCV)†


1 Societatea Europeană de Cardiologie, Casa Inimii, 2035 Routes Des Colles, 06903 Sophia Antipolis, Franța
2 Universitatea Warwick, Coventry, UK
3 Imperial College London, Royal Brompton Hospital, London, UK
4 Pfizer, New York, NY, USA
5 F. Hoffmann-La Roche, Basel, Switzerland


Contact address:
Tel: +33 492947600, Fax: +33 142163020, E-mail: michel.komajda@psl.aphp.fr; escboard@escardio.org


† CRT member organizations are Abbot Vascular, Astra Zeneca, Bayer Healthcare, Boehringer-Ingelheim, Bristol-Myers Squibb, GlaxoSmithKline, F. Hoffmann-La Roche, Medtronic, Merck, Novartis Pharma, Pfizer, Philips Medical Systems, Sanofi, Servier International, Siemens, St Jude Medical.
Published on behalf of the European Society of Cardiology. All rights reserved. &The Author 2013. For permissions please email: journals.permissions@oup.com


Primit 31 Decembrie 2012; revizuit 3 Aprilie 2013; acceptat 23 Mai 2013


Introducere

Masa rotundă pentru domeniul cardiovascular (MRDCV)1 este un forum independent stabilit de către Societatea Europeană de Cardiologie pentru a facilita schimbul de informaţii între cardiologi şi reprezentanţii industriei farmaceutice şi de echipamente medicale. Scopul său este asigurarea unui mediu necomercial în cadrul căruia experţii să poată discuta problemele viitoare ale medicinei cardiovasculare şi să analizeze meritele noilor tehnici de diagnostic şi tratament.
MRDCV consideră că o nouă epidemie de boli car­dio­vasculare (BCV) se extinde în Europa ca urmare a pre­valenţei crescute a afecţiunilor metabolice precum obe­zitatea şi diabetul zaharat, fiind favorizată şi de o scădere a sprijinului pentru inovaţia în domeniul cardiovascular. Această epidemie reprezintă o adevărată provocare în ceea ce priveşte bolile şi decesele care pot fi prevenite prin profilaxie, dar este totdată şi o mare oportunitate pentru universităţile europene, companii şi prestatorii de servicii medicale de a fi în prima linie a unei reacţii globale la adresa acestei ameninţări.
Este evidentă nevoia unei combinaţii între inovaţie şi campanii de educare a populaţiei. Investiţiile în dezvoltarea de noi tratamente sunt totuşi în scădere, fiind afectate de starea globală a economiei, care a afectat şi industria farmaceutică. Supralegiferarea, creşterea numărului de norme ce trebuie respectate, costurile mari de dezvoltare şi timpul îndelungat necesar pentru ca un produs să ajungă pe piaţă sunt factorii menţionaţi ca fiind responsabili de această stare de fapt. Toate acestea au dus la reorientarea cercetării şi dezvoltării spre alte arii geografice şi medicale care au o probabilitate mai mare de a genera profit.
Acest scenariu va duce la creşteri ale costurilor pentru sistemele de sănătate europene, în timp ce pacienţii ar putea să nu beneficieze de tehnicile de diagnostic şi tratament potrivite. Europa ar putea să-şi piardă poziţia de lider în domeniul cercetării cardiovasculare, al ştiinţei şi producţiei legate de acest domeniu, tocmai când economiile emergente vor avea cea mai mare nevoie să plătească pentru inovaţie.
Fără acţiuni clare, decisive, MRDCV prevede conse­cinţe sociale şi economice cu un impact major în Europa pe măsură ce noua epidemie se va răspândi. Deja această epidemie este un consumator major de resurse în cadrul bugetelor naţionale de sănătate, însă în lipsa unei atitudini ferme această situaţie se va agrava. Afecţiunile cardiovasculare reprezintă la ora actuală 10% din cheltuielile legate de sănătate din Europa şi au un efect major de scădere a productivităţii prin incapacitatea de muncă. Impactul social al dizabilităţilor şi spitalizării, aranjamentelor informale de îngrijire si al morţii premature asupra familiilor nu poate fi cuantificat, însă va avea cu siguranţă un impact negativ major. De asemenea, o perioadă îndelungată de investiţii reduse ar putea duce la un declin rapid al inovaţiei europene în domeniul cardiovascular, dar şi al industriei farmaceutice, scăzând astfel influenţa ştiinţifică şi comercială europeană. În pericol se află contribuţia majoră2, atât directă cât şi indirectă, la economia europeană, performanţa exporturilor şi locurile de muncă aferente industriei. Un astfel de scenariu ar afecta în acelaşi timp şi capacitatea europeană de a răspunde la creşterea ine­vi­tabilă a cererii pentru noi tratamente ale afecţiuni­lor cardiovasculare. MRDCV nu doreşte să adopte o atitudine alarmistă prin aceste previziuni. Membrii săi se bucură de o perspectivă unică asupra provocărilor ino­vaţiei din tot spectrul cardiovascular. Publicând acest articol, obiectivul MRDCV este acela de a contura profilul nevoilor pacientului şi a se asigura că se face tot posibilul pentru a acoperi deficitul de inovaţie. Deşi acest articol nu se adresează în mod specific educaţiei pro­filaxiei, MRDCV sprijină cu fermitate campaniile de conştientizare asupra acestor probleme. Acestea au un rol major în influenţarea stilului de viaţă, ceea ce poate duce la o scădere a riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare şi metabolice. Influenţa campaniilor de profilaxie a fost demonstrată printr-un studiu3 reali­zat în regiunea Karelia de Nord din Finlanda unde, comu­nicaţiile au fost integrate cu sistemul de asistenţă medicală primară, cu colaborare industriei alimentare. De-a lungul a 25 de ani, rata deceselor datorate afecţiunilor cardiovasculare în randul populaţiei masculine s-a redus cu 68%.

Context

Anual se înregistrează 4,3 milioane de decese în Europa datorate afecţiunilor cardiovasculare, în timp ce cos­turile estimate pentru tratament şi îngrijiri sunt de 196 miliarde €/an. Afecţiunile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa, în ciuda progreselor ştiinţifice care au stopat şi chiar inversat creşterea anuală marcată a mortalităţii ce caracteriza statisticile legate de afecţiunile cardiovasculare5. Indiferent de criterii, lupta globală împotriva bolilor cardiovasculare a fost un succes. Studii din SUA6 au arătat că din prelungirea cu 6 ani a speranţei de viaţă dintre anii 1970 şi 2000, aproximativ 65% din creşterea totală – aproape 4 ani – se datorează exclusiv reducerii mortalităţii prin afecţiuni cardiovasculare. Oricât de optimist ar fi acest scenariu, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate, iar noua epidemie ar putea ameninţa progresele făcute până în prezent. Aceleaşi studii americane au arătat că speranţa de viaţă a crescut cu doar 3 luni datorită îmbunătăţirii terapiilor pentru cancer (Figura 1 – vezi pagina 217).

Figure 1. Cumulative contribution to life expectancy increase, 1970–2000.

Figure 1. Cumulative contribution to life expectancy increase, 1970–2000.

O bună parte a progreselor au pornit din Europa ca rezultat al inovaţiilor în cercetare şi dezvoltare, dar şi al cooperării între academicieni, cardiologi, oameni de ştiinţă şi industria de profil. Între acestea merită menţionate următoarele:

  • Instrumente de diagnostic imagistic, radiologice şi ecografia cardiacă
  • Noi proceduri intervenţionale pentru aritmii şi boala arterială coronariană
  • Dezvoltarea şi exploatarea de noi clase de medicamente, incluzând IEC, statinele, beta-blocantele, blocantele receptorilor de angiotensină şi agenţii antitrombotici/trombolitici
  • Creşterea înţelegerii factorilor de risc cardiovasculari

Totuşi, în prezent, Europa se confruntă cu o serie de noi tendinţe legate de sănătatea cardiovasculară care ameninţă să copleşească sistemele de sănătate. Îmbătrânirea rapidă a populaţiei Europei este un factor care creează probleme semnificative, cu consecinţe pe termen lung. Până în anul 2050 populaţia peste 50 de ani va creşte cu 35%, iar cea peste 85 de ani cu 300%. Chiar dacă rata îmbolnăvirilor pentru aceste grupe de vârstă va rămâne aceeaşi, multe alte milioane de europeni vor suferi de afecţiuni cardiovasculare.
S-a constatat o creştere dramatică a afecţiunilor cardio-metabolice precum diabetul zaharat, în timp ce ratele obezităţii sunt de asemenea îngrijorătoare7. Federaţia Internaţională de Diabet raportează peste 50 de milioane de diabetici8 în UE şi se estimează că numărul acestora va creşte la 64 de milioane până în 2030. Alte studii sugerează că 66% dintre aceştia vor deceda datorită bolilor de inimă sau prin accidente vasculare9. Cercetări recente ale Grupului de Colaborare pentru Boli Cronice10 afirmă că la nivel global unul din nouă adulţii are un indice de masă corporală ≥30 kg/m2, în timp ce Asociaţia Internaţională pentru Studiul Obezităţii (AISO) afirmă că rata obezităţii în rândul adulţilor depăşeşte 23% în unele dintre cele 27 de state membre ale UE11. Incidenţa afecţiunilor cardiovasculare legate de ateroscleroză va creşte, iar stilul de viaţă nefavorabil precum lipsa exerciţiilor fizice, dieta bogată în zahăruri şi grăsimi, consumul de alcool si fumatul reprezintă factori de risc major, mai ales pentru populaţia tânără.
Având în vedere aceste date, nu este surprinzătoare predicţia creşterii mortalităţii prin afecţiuni cardiovasculare şi cardiometabolice12. Conform OMS, bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat au însumat mai mult de 50% din mortalitatea la nivel global datorată bolilor netransmisibile în 2008 şi 30% din mortalitatea globală, în timp ce costurile globale de tratament pentru următorii 20 de ani au fost estimate în jurul uimitoarei sume de 24 de trilioane $ (Figura 2 – vezi pagina 217)12.

Figure 2. Global distribution of deaths from non-communicable diseases (NCDs).

Figure 2. Global distribution of deaths from non-communicable diseases (NCDs).

Pentru a ilustra scala epidemiei cu care se confruntă Europa, ne putem uita la previziunile făcute pentru SUA. Asociaţia Americană a Inimii a emis o avertizare prin intermediul unei declaraţii de politici publice, declarând că, până în 2030 mai mult de 40% din populaţia SUA va suferi de cel puţin o formă de boală cardiovasculară13. Această statistică îngrijorătoare are implicaţii socio-economice şi sanitare majore pentru Europa, de­monstrând clar nevoia ca cercetarea şi dezvoltarea să găsească noi soluţii de tratament şi produse care să sus­ţină aceste strategii, împreună cu sprijinul acordat edu­caţiei medicale a populaţiei.
Constatând trendurile, dar şi dificultăţle menţinerii unui nivel ridicat de sănătate cardiovasculară, cardiologii au identificat un număr de domenii cheie care au nevoie acuta de cercetare şi dezvoltare:

  • Tratamentul insuficienţei cardiace cronice şi acute, mai ales în asociere cu o fracţie de ejecţie păstrată
  • Prevenţia şi tratamentul afecţiunilor cardiometabolice
  • Tratamentul aritmiilor, mai ales legat de fibrilaţia atrială, care are o prevalenţă de 25% în populaţia 80+
  • Dezvoltarea unor medicamente antitrombotice şi antiateromatoză mai eficiente şi mai sigure

Atfel, este îngrijorător să observăm că atunci când nevoia de inovaţie este la un nivel maxim şi probabilitatea de export este foarte crescută, cercetarea şi dezvoltarea în Europa stagnează. MRDCV susţine că activitatea de cercetare şi dezvoltare ar trebui să fie o prioritate absolută pentru Europa, cel puţin câtă vreme bolile cardiovasculare rămân una dintre principalele cauze de mortalitate ce pot fi evitate.

Peisajul inovaţional

Inovaţia legată de domeniul cardiovascular în Europa este caracterizată de reduceri în activitatea de cercetare şi dezvoltare farmaceutică şi există dovezi puterni­ce că afecţiunile cardiovasculare nu mai sunt privite drept o arie prioritară de dezvoltare. Cercetări realizate de Thomson Reuters sugerează că investiţiile globale în cercetare şi dezvoltare farmaceutică nu au ţinut pa­sul cu creşterea vânzărilor şi e posibil chiar să se fi re­dus din 200814. În perioada 2000-2010 analiza arată o creş­tere de 20% a timpului necesar pentru ca un medica­ment nou să ajungă pe piaţă, cu o creştere aproape si­gură a costurilor de dezvoltare. Aceste aspecte sunt fac­tori de presiune pentru factorii de decizie investiţională pentru a se asigura ca obţin cele mai bune marje de profit (Figura 3 – vezi pagina 218).

Figure 3. Changes in pharmaceutical industry productivity 2000–10.

Figure 3. Changes in pharmaceutical industry productivity 2000–10.

Totuşi, KMR Group are o alta perspectivă şi afirmă că, deşi activitatea de cercetare şi dezvoltare la nivel glo­bal este încă în creştere, oferă, în realitate, mai puţine produse potrivite pentru a fi puse pe piaţă15. Cercetările lor evidenţiază că raportul dintre moleculele noi (MN) aflate în dezvoltare preclinică şi cele care ajung să obţină aprobare pentru a fi puse pe piaţă a crescut de la 12:1 (2003-2007) la 30:1 (2007-2011). Acest trend se repetă în toate stadiile de dezvoltare şi arată o politică de „terminare“ la primul semn existenţă a vreunui risc.
În termeni de inovaţie cardiovasculară, atât OMS cât şi UE au recunoscut că cercetarea şi dezvoltarea este insuficientă pentru a satisface nevoile anticipate. Totuşi, analiza Thomson Reuters14 (vezi Figura 4 – vezi pagina 218) arată că numărul programelor de dezvoltare de noi medicamente pentru afecţiunile cardiovasculare s-a redus dramatic în ultimii ani şi că afecţiunile car­dio­­vasculare nu au fost în primele cinci arii de cercetare din 2005.
Alte studii au arătat că cercetarea şi dezvoltarea legată de afecţiunile cardiovasculare a suferit cea mai mare contracţie în cadrul unui declin generalizat al activităţii de cercetare şi dezvoltare16. Aceste descoperiri sunt susţinute şi de date provenite din SUA, care arată că din 2900 de medicamente aflate la momentul actual în cercetare, doar 312 vizează afecţiunile cardiovascu­lare17. Alte studii din SUA arată un contrast evident între dezvoltarea medicamentelor pentru afecţiunile car­dio­vasculare şi dezvoltarea dispozitivelor utilizate în aceste afecţiuni18. Spre exemplu, în domeniul afecţiunilor val­vulare exista doar 2 medicamente aflate în studiu la mo­mentul actual, în timp ce exista 20 de dispozitive aflate în studii sau aşteptând aprobarea pentru a fi puse pe piaţă (Figura 5 – vezi pagina 219).

Figure 4. Active research therapeutic areas; 2005–10.

Figure 4. Active research therapeutic areas; 2005–10.

Figure 5. Pipeline comparison; cardiovascular drugs and devices.

Figure 5. Pipeline comparison; cardiovascular drugs and devices.

Redirecţionarea investiţiilor către dispozitive şi alte ramuri medicale incluzând cancerul, bolile infecţioase şi neurologia, deşi este uşor de înţeles datorită impactului acestor domenii, este totuşi îngrijorătoare având în vedere că mortalitatea legată de afecţiunile cardiovasculare rămâne pe primul loc într-un top nefast, iar previziunile pentru morbiditatea cardiovasculară indică o creştere accentuată.

Criza investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în Europa

Magnitudinea provocării în faţa căreia se află companiile farmaceutice europene este dezvăluită de noi cercetări19 realizate de Federaţia Europeană a Asociaţiilor Industriei Farmaceutice (FEAIF). Astfel, se arată că din 5000 de iniţiative de cercetare, doar una ajunge la un produs lansat, în timp ce The Economist sugerează că orice medicament nou lansat pe piaţă va avea costuri de dezvoltare de aproximativ 1,3 miliarde €20.
Declinul productivităţii europene a cercetării şi dezvoltării în domeniul cardiovascular este aparent mai mare decât în alte domenii. Presiunea corporaţiilor pen­tru rate de profit/investiţie mai mari a fost blamată pentru acest declin, aceasta venind ca răspuns la creş­te­rea rapidă a costurilor de dezvoltare, declanşată de schim­­bări în reglementările europene privind piaţa far­ma­ceu­tică şi trialurile clinice.
Într-un interviu recent, Sir Andrew Witty, directorul general al GlaxoSmithKline, a afirmat că piaţa europeană nu mai stimulează deciziile investiţionale21. El a numit în mod explicit presiunea asupra preţurilor, menţionând că reduceri de 6-7% anual erau obişnuite. Acesta a mai adăugat că „Europa spune că nu este foarte interesată de produse noi. Nu spunem că nu le vom mai dezvolta pentru Europa, dar vom prioritiza dezvoltarea acestor produse pentru ţări care au ca prioritate inovaţia. Acestea sunt în mod clar America, Japonia şi alte câteva state de pe pieţele emergente“.
Cercetarea şi dezvoltarea europeană este caracterizată de costuri mari datorită procedurilor complexe şi a timpului îndelungat necesar punerii pe piaţă, costuri exacerbate de salariile mari şi cheltuielile operaţionale22. Această combinaţie de costuri în creştere şi venituri în scădere este în mod evident nesustenabilă. Deşi Directiva europeană privind trialurile clinice din 2001 au stabilit standarde foarte înalte pentru siguranţa pacientului, aceasta a condus la creşterea timpului necesar pentru ca un medicament să fie pus pe piaţă, descurajând investiţiile. Analizele arată o scădere de 15-25% a numărului de trialuri clinice desfăşurate în Europa, între 2007 şi 201123. Mai mult, situaţia se înrăutăţeşte – aspect susţinut de stagnarea numărului de aprobări pentru punerea piaţă de molecule noi24.
Reafirmând suportul total pentru siguranţa pacientului, MRDCV salută anunţul privind revizuirea Di­rectivei europene privind trialurile clinice, ţinând însă cont că noile proceduri vor fi disponibile cel mai devreme în 2016. Este esenţial să ne asigurăm că analizele risc-beneficiu prea zeloase nu vor întârzia această ini­ţiativă importantă şi că se va adresa dezechilibrelor majore care există între trialurile clinice din diversele ramuri medicale. Astfel, la momentul actual, trialurile clinice pentru medicamente oncologice au nevoie de mult mai putini subiecţi, iar procedurile de înrolare sunt mult mai rapide – un alt factor care descurajează in­vestiţiile în cercetarea cardiovasculară.
Timpul necesar pentru ca un nou medicament să ajungă pe piaţă este un factor crucial pentru decizia investiţională. Durata unui patent este de 20 de ani, iar procesul de aprobare tipic în Europa durează 15 ani. Astfel, ramâne o scurtă perioadă de timp pentru a exploata la maxim valoarea proprietăţii intelectuale. Re­du­cerea procesului cu doar un an va avea un impact sem­nificativ asupra ratei de profit/investiţie şi asupra direcţiei investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Închidere recentă a unor centre de cercetare şi dezvoltare din Europa, de către companii precum AstraZeneca, Merck, GlaxoSmithKline, Pfizer şi Sanofi este dovada in­con­testabilă a unei crize investiţionale ce trebuie re­zol­vată şi a unor reguli ce trebuie simplificate.
Trecând peste complexitatea regulilor care guvernează lansarea de noi produse farmaceutice, există şi alţi factori care contribuie la declinul inovaţiei în dome­niul cardiovascular în Europa. Aceştia includ:

  • Fragmentarea, în mai multe privinţe fiecare ţară europeană are propriul sistem de preţuri şi subvenţionare proiectele de cercetare guvernamentale, academice, cele ale comunităţilor ştiinţifice şi ale industriei au nivele multiple de responsabilitate
  • „Pieţele” deschise favorizează comerţul transfrontalier
  • Programele de reducere a costurilor, impuse de politicile de austeritate au un impact asupra preţurilor, întârzie termenele de plată şi cresc riscul comercial al contractelor de aprovizionare
  • Cerinţe regulatorii post-aprobare scumpe afectează farmacovigilenţa şi procesul de marketing

Aspecte ale inovaţiei

Inovaţia a înflorit în Europa datorită infrastructurii, cer­ce­tătorilor talentaţi şi motivaţi, pieţelor libere şi sta­bi­lităţii politice. Inteligenţa europeană a adus contri­bu­ţii semnificative în ceea ce priveşte tehnicile şi trata­men­tele medicale, cu numeroase realizări notabile.
Desigur, inovaţia realizată în Europa contează cel mai mult pentru pacienţii europeni. Îmbunătăţirea calităţii vieţii ar trebui sa fie, în sine, motivaţia fundamentală pentru reducerea decalajului în materie de inovaţie. În plus, inovaţia în domeniul cardiovascular contează de ase­menea şi pentru contribuabili. Costul anual estimat al afec­ţiunilor cardiovasculare este de 196 miliarde €, din care 105 miliarde reprezintă cheltuielile directe pen­tru sănătate, 47 miliarde € sunt pierderile estimate pen­tru scăderea productivităţii economiei europene dato­rate bolii şi incapacităţii de muncă şi 44 miliarde € cos­tul îngrjijirilor informale, acordate de familie.
În plus, industria farmaceutică este una strategică pentru Europa. Importanţa sa economică este demonstrată de estimări din 20101,care arată o balanţă pozitivă de comerţ de 70 miliarde €, din exporturi care valorează 270 de miliarde € şi 640000 de locuri de muncă. Doar cercetarea şi dezvoltarea asigura 115000 de locuri de muncă pentru personal înalt calificat şi are un buget anual de 27 de miliarde €. Aceste date semnifică 17% din investiţiile totale în cercetare şi dezvoltare din Europa, din toate sectoarele industriale.
Lipsa inovaţiei în domeniul cardiovascular va avea în mod inevitabil consecinţe. Reorientarea cercetării şi dezvoltării dinspre domeniul cardiovascular spre alte arii de interes, poate satisface imperativele financiare pe termen scurt, însă nu rezolvă problemele legate de mortalitatea şi morbiditatea afecţiunilor cardiovasculare. Pierderea locului de frunte în cercetare şi dezvoltare va avea pentru Europa consecinţe economice, asupra coeziunii sociale şi ştiinţei.
În ciuda acestor probleme, Europa încă oferă avantaje ca şi locaţie pentru cercetarea şi dezvoltarea legate de domeniul cardiovascular:

  • Proceduri stabilite pentru toată UE în ceea ce priveşte controlul calităţii şi reglementările de aprobare
  • O bază largă de talente, inclusiv cercetători experimentaţi
  • Apropierea faţă de universităţi de top, cu un istoric de inovaţie şi cercetare fundamentală
  • Istoric de colaborare între industrie şi comunitatea ştiinţifică
  • Acces la importante resurse de date
  • Finanţări UE şi sprijin pentru inovaţie
  • Organizaţii de cercetare guvernamentale
  • Cooperare pan-europeană

Recomandări

Părţile implicate ar trebui să se reunească pentru a discuta problemele enunţate în acest articol şi să ia măsuri pentru rezolvarea lor. Participanţii ar trebui să fie reprezentanţi ai UE, autorităţilor naţionale de sănătate, ministerelor de finanţe, societăţilor medicale, reprezentanţi ai industriei farmaceutice şi producătoare de dispozitive medicale, precum şi membrii ai comunităţii academice. Ordinea de zi ar trebui să cuprindă:

  • O trecere în revistă a problemelor care duc la redirecţionarea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare către alte sectoare
  • Dezvoltarea şi implementarea unui plan strategic care să oprească declinul cercetării şi dezvoltării europene în domeniul cardiovascular
  • Simplificarea procedurilor privind trialurile clinice pentru noile medicamente şi dispozitive car­dio­vasculare
  • Accesarea mai bună a fondurilor europene şi a investiţiilor – spre exemplu se pot promova scutiri de impozite şi programe de dezvoltare sponsorizate
  • Încurajarea industriei farmaceutice europene pen­tru a dezvolta medicamentele necesare
  • Consolidarea istoricului de succes şi extinderea poziţiei dominante a Europei în ceea ce priveşte progresul ştiinţific
  • Revizuirea duratei patentului, în contextul duratei de dezvoltare şi al mărimii investiţiei
  • Încurajarea colaborării transfrontaliere şi interdisciplinare
  • Îmbunătăţirea comunicării între profesioniştii din domeniul cardiovascular şi cardiometabolic şi industria farmaceutică pe de o parte, cu pacienţii pe de altă parte

Apel

MRDCV invită:

  • Instituţiile europene şi guvernele naţionale să ia măsuri pentru stabilirea unui mediu mai prietenos pentru cercetarea în domeniul cardiovascular, indiferent de sursele de finanţare
  • Instituţiile europene şi guvernele naţionale să aloce fonduri publice suplimentare pentru încurajarea dezvoltării mai multor programe în domeniul cardiovascular şi a răspunde ameninţării la adresa sănătăţii publice
  • Iniţiatorii de politici să calculeze şi analizeze costurile inacţiunii, comparativ cu beneficiile unui mediu înfloritor de cercetare şi dezvoltare în domeniul cardiovascular
  • Iniţiatorii de politici să dezvolte şi să propună măsuri regulatorii care să ţină în balanţă siguranţa pacientului şi asigurarea unui climat favorabil cercetării şi dezvoltării cardiovasculare
  • Companiile farmaceutice să reevalueze mediul de risc comercial asociat cercetării în domeniul cardiovascular şi să reconsidere investiţiile în acest domeniu, în perspectiva unei potenţiale epidemii
  • Cardiologii şi oamenii de ştiinţă să depună un efort comun pentru a identifica alte nevoi în domeniul cardiovascular, a le priotiza, sublinia si a face lobby preventiv în vederea obţinerii finanţării necesare pentru a se adresa creşterii aşteptate a incidenţei bolilor netransmisibile

Aceste acţiuni, împreună cu promovarea agresivă a strategiilor de prevenţie, inclusiv a schimbării stilului de viaţă, pot să prevină o epidemie de boli cardiometabolice în Europa.

Declaraţie privind conflictele de interese: Părerile exprimate în acest articol reprezintă un consens al autorilor şi nu reflectă în mod obligatoriu atitudinea organizaţiilor care au un contract sau angajează unul sau mai multi autori.

Bibliografie:

1. Cardiovascular Round Table. An Introduction to the CRT. http://www.esc-crt.org/about/Pages/about.aspx
2. EFPIA. The Pharmaceutical Industry in Figures, 2011 Update. http://www.efpia.eu/sites/www.efpia.eu/files/EFPIA_Figures_2012_Final-20120622–003-EN-v1.pdf
3. Puska P, Nissinen A, Tuomilehto J, Salonen JT, Koskela K, McAlister A, Kottke TE, Maccoby N, Farquhar JW. The community-based strategy to prevent coronary heart disease: conclusions from the ten years of the North Karelia Project. Annu Rev Public Health 1985;6:147–193.
4. Nichols M, Townsend N, Luengo-Fernandez R, Leal J, Scarborough P, Rayner M. European Cardiovascular Disease Statistics 2012. European Heart Network, Brussels, European Society of Cardiology, Sophia Antipolis.
5. Sipido K. Identifying needs and opportunities for advancing translational research in cardiovascular disease. Cardiovasc Res 2009;83:425–435.
6. Lenfant C. Clinical research to clinical practice—lost in translation? N Engl J Med 2003;349:868–874.
7. European Commission White Paper on A Strategy for Europe on Nutrition. Overweight and obesity related health issues. http://ec.europa.eu/health/archive/ph_determinants/life_style/nutrition/documents/nutrition_wp_en.pdf
8. Federation of European Nurses in Diabetes and International Diabetes Federation. The policy puzzle. Is Europe making progress? Http://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/docs/policy_puzzle_2011.pdf
9. Roger VL, Go AS, Lloyd-Jones DM. Heart disease and stroke statistics—2011 update: a report from the American Heart Association. Circulation 2011;123:e18–e209.
10. Anand S, Yusuf S. Stemming the global tsunami of cardiovascular disease. Lancet 2011;377:529–532.
11. International Association for the Study of Obesity. Overweight and obesity in the EU27. http://www.iaso.org/site_media/uploads/v2PDF forwebsiteEU27.pdf
12. World Economic Forumand theHarvard School of PublicHealth. The global economic burden of non-communicable diseases. September 2011. http://www3.weforum.org/docs/WEF_Harvard_HE_GlobalEconomicBurdenNonCommunicableDiseases_2011.pdf
13. Heidenreich PA. Forecasting the future of cardiovascular disease in the United States: a policy statement from the American Heart Association. Circulation 2011;123:933–944.
14. Thomson Reuters. The changing role of chemistry in drug discovery. http://thomsonreuters.com/content/science/pdf/ls/iyc2011.pdf
15. SCRIP Intelligence report. Kill, kill, kill! The worrying mortality of pharma pipelines. http://www.scripintelligence.com/home/Kill-kill-kill-The-worrying-mortality-ofpharma-pipelines-335166
16. Pammolli F, Magazzini L, Riccaboni M. The productivity crisis in pharmaceuticalR and D. Nat Revi Drug Discov 2011;10:428–438.
17. US Pharmaceutical Industry Report, 2008–2009. http://www.pr-inside.com/uspharmaceutical- industry-report-r1291427.htm
18. Laslett LJ. The worldwide environment of cardiovascular disease: prevalence, diagnosis, therapy, and policy issues. J Am Coll Cardiol 2012; 60:S1–S49.
19. EFPIA. Lifecycle of a new medicine. http://www.efpia.eu/Content/Default.asp?PageID=361EFPIA
20. The Economist. The future of healthcare in Europe. Economist Intelligence Unit Report, 2011. See table page 42.
21. The Telegraph. Witty lays out Glaxo vision with UK in lead. Feb 2013. http://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/pharmaceuticalsandchemicals/9859739/Wittylays- out-Glaxo-vision-with-UK-in-lead.html
22. MroczkowskiT. The NewPlayers in Life Science Innovation. 1st ed.NewJersey: FT Press; 2011. p25.
23. MroczkowskiT. The NewPlayers in Life Science Innovation. 1st ed.NewJersey: FT Press; 2011. p165.
24. European Medicines Agency. Monthly Statistics Report, September 2011. http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Re port/2011/10/WC500116972.

Search in archive

Submit article






Subscriptions

If you wish to receive the Romanian Journal of Cardiology, even if you are not a member of the Romanian Society of Cardiology, please fill in the form below, the annual cost (4 issues) being 195RON.

Payment can be made in the account of the Romanian Society of Cardiology:
RO28BTRL04101205M6647601, opened at Banca Transilvania, the Division for Medical Doctors from Cotroceni.

After having made the payment, please offer proof , by sending a copy from the bill or order of payment via e-mail: office@cardioportal.ro